P. Ionescu Ceasuri la pas (*în compas) Ceasuri, tot felul de… ceasuri, Mari, bune ca g ândul, uneori gentil De util. Sau de mângâietor De uşor. Ca micul dejun, Într-un zâmbet Cu margine de cafea Şi lapte, Catifelat-dulce ca mierea Din şoaptele care înca mai susură Din noaptea de purpură În urechea care caută zvon De glasuri vesele Şi paşi care cuceresc În grabă, spre şcoală, Şotroane de cretă puţin strâmbe şi tremurate. Cifre – Ceasuri, tot felul de… ceasuri, Mici/scurte, nebune, nu prea rotunde*, când sunt atâtea De făcut, de scăzut, de adunat şi de iubit, poate - La pas, la galop, În top, Spre o seară De nenumite încă lungi minute… Să fie cum vrea cine ? În compas de invidiat şi de urmat Cu tot – si ceva pe deasupra – Ce ceasul, dragul sau sărmanul de el, Nu poate... (con*)ţine. … Bucureşti, 26 octombrie 2013, 2:19 PM … sursa foto: Google/Images ... sursa: YouTube ...