De cate ori?
De câte ori ne gândim, oare, la cel iubit mai mult decât la noi înşine?
De câte ori ne pasă de gândurile şi sentimentele celuilalt mai mult decât de ale noastre?
De câte ori ne pasă de cel aflat în impas, deşi nu l-am văzut niciodată, dar, cu toate astea, i-am putea da o mână de ajutor care, poate, i-ar salva viaţa...?
De câte ori apăram natura, gândindu-ne că astfel păstrăm frumuseţea, şansa la viaţa, apărându-ne pe noi înşine, dar şi pe ceilalţi de marile calamităţi?
De câte ori facem un gest benevol, din inimă, fără să ne gândim la... o posibilă recompensă, fie ea şi din partea lui D-zeu?
De câte ori ocrotim iubirea pentru ea însăşi, pentru că iubim cu toată fiinţa, şi nu pentru că ne e teamă de singurătăţi şi de lipsuri de tot felul...?
De câte ori mergem până la capăt, fără să ne fie teamă de noi înşine, de ceilalţi, de eşec şi de ... gura lumii?
De câte ori o luăm de la capăt după ce am...căzut?
De câte ori recunoaştem un adevăr care nu ne convine?
De câte ori ne gândim că un sincer „Iartă-mă” ar putea salva ceea ce părea definitiv pierdut?
De câte ori avem tăria de a îndrepta o greşeală, chiar dacă nouă... ni se pare prea tărziu şi mai degrabă am ... fugi de ea?
De câtre ori vrem să facem mai mult pentru alţii, din iubire pentru ei, decât pentru noi înşine?
De câte ori ne privim în oglindă fără a descoperi imediat ceva... care să ne doară? De câte ori... îndreptăm apoi, cu curaj, ceea ce am descoperit?
De câte ori zâmbim... spunând „Şi mâine e o zi! Şi va fi mult mai bună!”?
.................................
(Petruta Ionescu)
Bucureşti, 4 AUG. 2008, 11:31
..........
Eu as spune de prea putine ori... Voi ce parere aveti? O astept cu drag si interes!
Sa aveti o zi buna si... plina de iubire. Fie ca o daruiti, fie ca o (si) primiti...
De câte ori ne gândim, oare, la cel iubit mai mult decât la noi înşine?
De câte ori ne pasă de gândurile şi sentimentele celuilalt mai mult decât de ale noastre?
De câte ori ne pasă de cel aflat în impas, deşi nu l-am văzut niciodată, dar, cu toate astea, i-am putea da o mână de ajutor care, poate, i-ar salva viaţa...?
De câte ori apăram natura, gândindu-ne că astfel păstrăm frumuseţea, şansa la viaţa, apărându-ne pe noi înşine, dar şi pe ceilalţi de marile calamităţi?
De câte ori facem un gest benevol, din inimă, fără să ne gândim la... o posibilă recompensă, fie ea şi din partea lui D-zeu?
De câte ori ocrotim iubirea pentru ea însăşi, pentru că iubim cu toată fiinţa, şi nu pentru că ne e teamă de singurătăţi şi de lipsuri de tot felul...?
De câte ori mergem până la capăt, fără să ne fie teamă de noi înşine, de ceilalţi, de eşec şi de ... gura lumii?
De câte ori o luăm de la capăt după ce am...căzut?
De câte ori recunoaştem un adevăr care nu ne convine?
De câte ori ne gândim că un sincer „Iartă-mă” ar putea salva ceea ce părea definitiv pierdut?
De câte ori avem tăria de a îndrepta o greşeală, chiar dacă nouă... ni se pare prea tărziu şi mai degrabă am ... fugi de ea?
De câtre ori vrem să facem mai mult pentru alţii, din iubire pentru ei, decât pentru noi înşine?
De câte ori ne privim în oglindă fără a descoperi imediat ceva... care să ne doară? De câte ori... îndreptăm apoi, cu curaj, ceea ce am descoperit?
De câte ori zâmbim... spunând „Şi mâine e o zi! Şi va fi mult mai bună!”?
.................................
(Petruta Ionescu)
Bucureşti, 4 AUG. 2008, 11:31
..........
Eu as spune de prea putine ori... Voi ce parere aveti? O astept cu drag si interes!
Sa aveti o zi buna si... plina de iubire. Fie ca o daruiti, fie ca o (si) primiti...
Comentarii
Trimiteți un comentariu