Treceți la conținutul principal

Distreaza-te, (ne)socoteste*, iubeste!

Care sunt acele lucruri pe care le detestati cel mai mult?

Lucruri pe care eu le detest: Minciuna, prefacatoria, lasitatea, neputinta de a spune adevarul, oricare ar fi el, fata de sine si de ceilalti, duplicitatea, lacomia, nehotararea, prejudecatile, comparatiile nefondate, temerile absurde, jumatatile de masura, vorbele rostite doar pe jumatate sau intr-o doara, ca si cum te-ai "juca" cu inima si cu lucrurile cu adevarat importante, amanarile nesfarsite, lamentarile vesnice si care nu-si (mai) au rostul, mai ales daca inca ai mai putea indrepta, schimba, rectifica ceva si...cel mai si cel mai tare... jignirile gratuite si relatia/amicitia/prietenia falsa, din interes...

Voi ce detestati cel mai mult?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre lansarea... Antologiilor Revistei Singur(2014)/Despre... iubire, viata si alte... frumuseti(cotidiene)

           Daca sunteti interesati de poezia si proza contemporane, si nu numai, sigur va veti bucura sa aflati ca f. curand, la Alba Iulia, la Târgul de Carte ALBA TRANSILVANA (9-11 mai 2014) - va avea loc si lansarea a doua... Antologii ale REVISTEI SINGUR, a caror coperta e foarte... sugestiva, nu-i asa?! - invitand la reflectie, visare si, de ce nu, la meditatie :) -, dar pentru a afla (si) mai multe, despre pasiunea, talentul, daruirea si stradania scriitorilor si a tuturor celor care s-au ingrijit de ele/au contribuit la... aparitia celor doua volume, cu siguranta trebuie /ar trebui/ ar fi indicat sa le rasfoiti   - sau cel mai bine sa le... cititi (la momentul potrivit).           Ca sa va faceti o impresie cat mai exacta(despre cum se mai scrie si... se mai simte astazi, printe altele :) ;) ) si eventual, daca va face placere si aveti si timpul necesar, sa reveniti si pe...

Nedumeriri... mai intotdeauna masculine

Romanţă fără muzică Că ne iubim - şi-o ştie lumea toată -E-adevărat ; Dar cât ne vom iubi Nici noi nu ştim, Nici lumea nu va şti... Şi nu va şti-o, poate, niciodată.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ne-am cunoscut în ţara-n care-alt'datăManon Lescaut iubi pe Des Grieux, Într-un amurg de toamnă, orchestratăÎn violet, În alb, În roz Şi-n bleu. Şi ne-am iubit întâia oară-n parcul În care Nimfele de marmură privesc, Cu ochii-ntrebători, către peluza Pe care-un Zeu îşi pregăteşte arcul, Să-şi bată joc de cei ce-l ocolesc... Şi ne-am iubit!... Ţi-aduci aminte? ...Bluza -Ah!... Bluza ta pe sânu-ţi decoltat Părea un peplum de mătase, sfâşiat Pe sânul unei Venere ce moare! ...Şi ne-am iubit cu-atâta nebunie, Că statuile albe ne-au privit Cu ochi geloşi, Iar zeul a-mpietrit În mână cu-o săgeată-otrăvitoare! ...Şi ne-am iubit, Şi-azi toată lumea ştie Că ne iubim... Dar cât ne vom iubi Nici noi nu ştim, Nici lumea nu va şti!... Ion Minulescu ........ Oare de ce e barbatul primul care...