Treceți la conținutul principal

Distreaza-te, (ne)socoteste*, iubeste!

Perdele de fum...



     Una din(tre) delicatele şi f. sensibilele faţete ale iubirii/ale unei convieţuiri/(re)cunoaşteri reciproce, dacă vă place mai mult, e tocmai... teama de a nu greşi(aproape din orice, la un moment dat) faţă de celălalt. Fiecare, încercând, în realitate, să evite, cât mai mult, posibilitatea de a (mai) da (vre)un... test cu sine(le).  
(foto: Google)

Dar descoperind cumva, fie şi numai prin simţuri, din ce în ce mai ascuţite, că, oricât de nobilă şi/sau justificată părea la început, ea blochează… nepermis şi riscant, desigur, firescul reacţiilor. Spontaneitatea. Iniţiativa. Răpind ceva după care se aleargă de secole... Frumuseţea unei libertăţi împărtăşite.(P. Ionescu)



...











2015... toamna

...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Despre lansarea... Antologiilor Revistei Singur(2014)/Despre... iubire, viata si alte... frumuseti(cotidiene)

           Daca sunteti interesati de poezia si proza contemporane, si nu numai, sigur va veti bucura sa aflati ca f. curand, la Alba Iulia, la Târgul de Carte ALBA TRANSILVANA (9-11 mai 2014) - va avea loc si lansarea a doua... Antologii ale REVISTEI SINGUR, a caror coperta e foarte... sugestiva, nu-i asa?! - invitand la reflectie, visare si, de ce nu, la meditatie :) -, dar pentru a afla (si) mai multe, despre pasiunea, talentul, daruirea si stradania scriitorilor si a tuturor celor care s-au ingrijit de ele/au contribuit la... aparitia celor doua volume, cu siguranta trebuie /ar trebui/ ar fi indicat sa le rasfoiti   - sau cel mai bine sa le... cititi (la momentul potrivit).           Ca sa va faceti o impresie cat mai exacta(despre cum se mai scrie si... se mai simte astazi, printe altele :) ;) ) si eventual, daca va face placere si aveti si timpul necesar, sa reveniti si pe...

Nedumeriri... mai intotdeauna masculine

Romanţă fără muzică Că ne iubim - şi-o ştie lumea toată -E-adevărat ; Dar cât ne vom iubi Nici noi nu ştim, Nici lumea nu va şti... Şi nu va şti-o, poate, niciodată.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ne-am cunoscut în ţara-n care-alt'datăManon Lescaut iubi pe Des Grieux, Într-un amurg de toamnă, orchestratăÎn violet, În alb, În roz Şi-n bleu. Şi ne-am iubit întâia oară-n parcul În care Nimfele de marmură privesc, Cu ochii-ntrebători, către peluza Pe care-un Zeu îşi pregăteşte arcul, Să-şi bată joc de cei ce-l ocolesc... Şi ne-am iubit!... Ţi-aduci aminte? ...Bluza -Ah!... Bluza ta pe sânu-ţi decoltat Părea un peplum de mătase, sfâşiat Pe sânul unei Venere ce moare! ...Şi ne-am iubit cu-atâta nebunie, Că statuile albe ne-au privit Cu ochi geloşi, Iar zeul a-mpietrit În mână cu-o săgeată-otrăvitoare! ...Şi ne-am iubit, Şi-azi toată lumea ştie Că ne iubim... Dar cât ne vom iubi Nici noi nu ştim, Nici lumea nu va şti!... Ion Minulescu ........ Oare de ce e barbatul primul care...